Iustina şi Andrei: de la clienţi, colegi

Jumătate de an şi mai bine s-a scurs de când, aproape întâmplător, un anume cuplu ne-a păşit pentru prima dată pragul. Nimeni nu avea să ştie, nici noi şi nici ei, ce legătură adâncă era iniţiată în acel moment. Câte întâmplări împreună aveau să urmeze, câte lucruri care ne leagă. Şi cum ea, viitoare mireasă, avea să devină – în cele din urmă – o membră de încredere a echipei Darlington. Aceasta este povestea lor, a unor oameni ce din clienţi ne-au devenit prieteni, iar din prieteni – colegi. Şi a drumului nostru alături de ei.

* * * * *

I-am cunoscut pe Iustina şi pe Andrei cu ocazia ceremoniei de schimbare a stării civile, când mireasa ne-a consultat vis-a-vis de buchetul pe care dorea să-l poarte. Accesoriul urma să fie asortat unei rochii ivoire-crem, cu basoreliefuri textile ce aminteau, uşor, de motivele iei tradiţionale – iar potrivirea cu un rustic-sauvage de vară târzie era mai mult decât evidentă. Din mai multe propuneri am hotărât, împreună, să utilizăm bujorii grena ca „pièce de résistance”. Şi tot atunci am observat primele licăriri din ochii Iustinei la sugestia elementelor rustice, a cromaticii uşor închise şi contrastante, a neglijenţei florale desenate cu grijă. Astfel, de la un simplu buchet pentru oficierea căsătoriei am trecut, imperceptibil, la amenajarea completă a evenimentului.

Desigur, primul pas a început cu sala: o încăpere vastă în nuanţe de la crem la mahon, cu un design rustic puternic modernizat şi mobilier aplecat către un baroc rudimentar.

Adăugând inspiraţia momentului (sfârşitul lunii septembrie) şi ideea unei tematici de bază – îmbinare a campestrului cu sălbăticia limpede a pădurii, am reuşit să punem cap la cap un concept de toamnă timpurie, pe care să-l rafinăm ulterior către unul dintre cele mai spectaculoase evenimente ale sezonului. Am plecat la drum cu lavandă şi texturi mărunte, în cuplete cromatice complementare – somon, galben prăfuit, portocaliu estompat cu un strop de violet şters, ce bate către albastru-indigo.

Puncte de roşu şi verde mărunt, presărat ici-colo au accentuat ideile de bază şi legătura dintre florile câmpului, laitmotiv al verii, şi toamna ce se instala domol peste livezi şi păduri.

Lipsea, însă, ceva: ceva care să sublinieze bine nuanţa rustică brută, sălbatică, rebelă, neprelucrată şi nesupusă factorului uman. Şi, totuşi, acel ceva trebuia să lege compoziţia florală îndrăzneaţă de patina oarecum rafinată a locaţiei, care aducea întrucâtva cu interiorul unui castel neogotic din umbra munţilor.  A fost o provocare pentru noi, dar asta ne-a şi sedus, în cele din urmă, hotărând să creăm de la zero suporţii pentru aranjamente – un asemenea concept merita originalitate completă în idei! Iar cum feliile duble de lemn ni s-au părut soluţia ideală, acum exista o bază solidă (la propriu şi la figurat…) de unde să dăm frâu liber imaginaţiei.

Ne aflam, deja, la începutul lunii septembrie iar ideile curgeau de la sine. Discuţiile cu mirii căpătaseră, deja, un degajament mai mult decât cordial, iar ei începuseră să ne viziteze tot mai des…

Acesta e momentul – credem noi – în care Andrei şi Iustina şi-au depăşit calitatea de simpli clienţi, devenind „oameni de-ai casei” şi mai mult decât atât: prietenii noştri. Ne completau ideile şi sugestiile, ne vizitau cât de des atelierul, ne ajutau şi ne împătăşeau planurile. Ba chiar Iustina, în grija-i caracteristică, începuse să aducă jucării motanului proaspăt adoptat.

Timpul părea să curgă cu acceleraţie, iar ziua nunţii bătea la uşă. În ultima săptămână deja începuserăm să avem întâlniri zilnice pentru a pune la punct ultimele detalii, de la mărturiile cu plante vii, la meniuri și numere de masă;

de la decoraţiunile ce aveau să sublinieze tematica evenimentului, la deliciile pentru doamne de la candy-bar.

Desigur, nici domnii nu au fost uitați: i-am răsfățat cu cel mai primitor cigar-bar…

Iar pe când stressul şi grijile – pe care orice mireasă le are în asemenea clipe fatidice – începuseră să se acumuleze, i-am oferit Iustinei o mână voluntară de ajutor: servicii de hostess din partea casei. O nuntă de asemenea amploare merita organizarea perfectă şi am dorit să profităm de oportunitate pentru a ne ocupa direct de aceasta, iar recompensa a fost pe măsură.

Era prima ocazie când am participat personal la o petrecere decorată de noi şi impresiile pe care le-am primit cu această ocazie ne-au încântat seara!

* * * * *

Aventura a început dis-de-dimineaţă, cu Andrei prezent „la datorie”, în atelier, printre noi. Cum tradiţia cere ca mirele să nu-şi vadă mireasa „gătită” înaintea ceremoniei, trecuse să ne salute. Evident, ne-a găsit puşi pe treabă. Veseli şi ocupaţi; atât de ocupaţi încât a fost nevoit să-şi prepare singur cafeaua – ne pare rău, Andrei! Fără să stea pe gânduri, a sărit să ne ofere o mână de ajutor – de parcă nu urma să fie mire în câteva ore…

Timpul, însă, a curs rapid şi iată-i, deja, păşind braţ la braţ în încăperea întinsă, înţesată de invitaţi. În aplauze, scântei de şampanie şi zâmbete a început seara festivă, una ce părea că se derula dintotdeauna şi mereu acum. Atmosfera a fost întocmai mirilor: energică, fericită şi, mai ales, spontană – aşa cum ar trebui să fie un moment cald de toamnă timpurie.

Participanţii s-au simţit în largul lor, iar aceasta a fost lesne de observat, fie că au ales să petreacă înăuntru, fie să se relaxeze la o pauză în zona cigar-barului din foişor. Evenimentul i-a emoţionat de-a dreptul, după propriile mărturii, până şi DJ-ul lăsându-se impresionat.

* * * * *

Majoritatea mirilor ne rămân clienţi după colaborarea pentru nuntă, însă Andrei şi Iustina ne-au rămas prieteni apropiaţi. Prima întâlnire de după a copleşit ambele părţi cu un val de emoţii, iar depănarea poveştii şi retrăirea imaginară a petrecerii s-au lăsat cu lacrimi, deşi ne e greu s-o recunoaştem…

Întreaga toamnă am păstrat legătura, ne-au vizitat, am şi cinstit împreună în câteva ocazii. Iar între timp, grija şi interesul Iustinei faţă de flori se manifestau din ce în ce mai vizibil, până – cu sinceritatea unui june timid care cere în căsătorie – ne-a pus întrebarea: „Aş putea lucra alături de voi?”. Răspunsul fusese rostit de demult… Iar la pregătirea magazinului de Crăciun am fost împreună şi profesional.

Marius VRÂNCIANU

Le mulţumim pentru fotografii domnilor Cristian Istrate şi Alexandru Drăgan

http://www.istratec.com 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *